STANISLAV LACOMCHIN: LUMEA DE ALTĂDATĂ – ,,NOSTALGIE”
Trăsuri pe uliţă trecând,
În tropot de copite;
Căruţe pline scârţâind
Trase la jug de vite.
.
Gardişti de stradă fluierând,
În rondul lor de noapte;
Şi lampagiii luminând
Noaptea cu-ale ei şoapte.
.
Locomotive pufăind
Înfăşurate-n aburi;
Batoze-n câmp tot duduind,
Pitite printre lanuri.
.
Câte un câine hămăind
În cuşca din ogradă;
Şi patrupede ţopăind
La câte-un colţ de stradă.
.
Dughene mici şi băcănii
Sub bolta de verdeaţă;
Hanuri şi birturi, prăvălii,
Îngrămădite-n piaţă.
.
Geamgii, telali şi bragagii,
Bătând din poartă-n poartă
Zarzavagii şi iaurgii
Tocmindu-şi marfa toată.
.
În liniştea patriarhală
A unui târguşor uitat.
Răţuştele purtate-n poală
La băltiţă, la scăldat.
.
De tot ce-a fost îmi este dor
De viaţa de-altădată.
Şi ce n-aş da până-am să mor
S-o retrăiesc odată….
19 iunie 2011
STANISLAV LACOMCHIN
Trackback this post