-Stanislav LACOMCHIN:,,PASTELURI ESTIVALE”

 PLOAIA

 

S-au spart norii plini de apă

Prăvălindu-se şiroaie.

E potop iar cerul crapă,

Totul mărutând sub ploaie.

.

Bate ploaia darabana

Iar burlanele suspină.

Mandanezii-şi scutur blana

Toţi muraţi lâng-o tulpină.

.

Sub o ploaie de umbrele

Tot ce mişcă se agită.

Iar în pomi pe rămuerele

Păsărimea stă chircită.

.

În rigole ploaia plânge

Adunând ce-i iese-n cale.

Clipocind se tot prelinge

Inundând moara din vale.

.

Din senin crâmpei de soare

Printre nori se tot strecoară.

Când se-ascunde, când apare,

Ca apoi iar să dispară.

.

Destrămându-se în zare

Norii încet s-au risipit.

Cu burticile la soare

Maidanezii-au adormit.

.

Într-o linişte deplină

Fulgeră în depărtare;

Iar sub plopii din grădină

Picură mărgăritare.

.

Pe o baltă o răţuşcă

Şi un cârd de gălbioare,

Trag de apă câte-o duşcă

Bălăcindu-se la soare.

.

Printre dealuri, sus, pe creste,

S-a ivit pe cer o punte.

Curcubeul, fără veste

Străluceşte-n vârf de munte.

 

 

12 mai 2011

Stanislav Lacomchin

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: