Aurel Anghel-,,Botezul cailor”

Sărbători de demult…

În această zi scoteam caii la biserică, îi boteza preotul, apoi organizam cea mai sălbatică întrecere pe lunca Cocorei, până aproape de satul Reviga.

Când era noroi ne-ntorceam acasă negri pe faţă şi pe haine.Caii sforăiau cu putere şi trăgeau în piept aerul rece,năduşeau, se făcea un fel de ceaţă cu miros de cal înfierbântat, alergam nebuneşte, trăgeam acest aer în piept cu un uşor iz de grajd care îmi devenise atât de familiar,

încât,uneori,ca să mă liniştesc din neastâmpărul adolescenţei, mă aşezam în iesle, ascultam ronţăitul boabelor de ovăz, apoi sforăitul uşor al cailor, îi mângâiam pe bot, îi sărutam ca pe fraţii mei mai buni, Piciu şi Şoimu, personaje prin povestirile mele.

O lume sfântă de care mi-am amintit azi, când sărbătorim Botezul Domnului Nostru.

Adormeam un somn adânc şi sănătos, în ieslea sfântă a copilăriei.

Cu bucurie şi cu o melancolie mai mult tristă decât veselă, acum când scriu,mi-am amintit versul lui Esenin din Spovedania unui derbedeu şi am simţit sporind înăuntrul meu”mirosul de bălegar al plaiuruilor natale.”

Ce lume mi-a stat aproape! Ce lume am pierdut ireparabil!

Noroc cu amintirea vie a acestor ani de neuitat când,după Bobotează venea imediat cea mai mare sărbătoare din familia mea, ziua celor doi sfinţi, Ion si Ioana, părinţii mei.

Aducea tata acasă lăutari de la Colilia pe Nea Cănică,un virtuos al ţambalului, pe Costică şi Ionel,băietii lui,viorişti neîntrecuţi, prieteni cu Fraţii Pană de la Cotorca şi cu Ion Albeşteanu, alt

geniu al viorii de la Slobozia şi pe Mitel cu acordeonul, trecea pe la noi un sfert din sat, făcea mama cei mai buni cozonaci şi cele mai gustoase prăjituri, bunica făcea pilaf de raţă în

căldarea mare de armă pentru nunţi, scotea tata vin roşu care sărea din pahar,cântau mama şi sora mea ca două mari cântăreţe. Mama era Ileana Constantinescu,sora mea cânta din cântecele celebrei Gabi Luncă…

Unde sunt toate aceste minuni date nouă cu atâta dărnicie de Bunul Dumnezeu?

Cu bucurie melancolică,

Aurel Anghel


%d blogeri au apreciat asta: