-Dacă n-aţi aflat încă…

1. PLANTE CARNIVORE

În lume există aproximativ 450 de specii de plante carnivore. Ele pot fi întâlnite, mai ales, pe soluri bogate în turbă, pe şesuri aride, de nisip sau în ape sărace în azot. Deci, în regiuni în care lipseşte azotul. Ele mănâncă insecte, tocmai pentru a-şi completa carenţa de azot.


În Portugalia, femeile atârnau, în vechime, asemenea plante pe pereţi pentru a prinde muştele din casă.


2. ANIMALELE TRĂIESC ÎN BUNĂ VECINĂTATE

Naturaliştii au făcut remarcabila observaţie că animalele răpitoare atacă rareori animalele care îşi au adăpostul în apropierea vizuinii sau cuibului lor. De exemplu, s-a constatat că un vultur care avea cuibul în apropierea unei crescătorii de iepuri nu atacase şi nu mâncase niciodată vreun iepuraş aparţinând crescătoriei.

3. CÂT TRĂIESC UNELE ANIMALE

Privighetoarea, ciocârlia 16 ani

Pisica 18 ani

Câinele 15-25 de ani

Ursul, vaca 15-20 de ani

Oaia 12 ani

Capra, găina 10 ani

Iepurele de casă 8 ani

Iepurele, veveriţa, păianjenul 7 ani

Albina 1 an

Musca, fluturele câteva zile

Anumite insecte câteva minute

4. DE CE ESTE ATÂT DE SCUMPĂ ESENŢA DE TRANDAFIR

Esenţa de trandafir conţine parfumul cel mai puternic. Pentru producerea unui kilogram de esenţă, sunt necesare 8.000 de kg. de petale de trandafiri.

5. CÂTE FRUCTE SUNT ÎN POMI?

Portocalul face, în medie, 20.000 de fructe, iar lămâiul 8.000

6.UNDE ESTE CENTRUL EUROPEI?

Centrul Europei se află pe vârful Tilly din Eger, Austria. Acolo se intersectează patru drumuri. O piatră conţinând o inscripţie corespunzătoare marchează acest loc. Dar majoritatea drumeţilor trec indiferenţi pe lângă ea.

7. CÂTĂ MIERE DAU ALBINELE?

Un apicultor care are primăvara 40.000 de albine, ajunge să aibă, vara, 440.000. În cazul acesta, va putea să obţină de la ele 250-300 Kg de miere.

8.CINE A DESCOPERIT HÂRTIA?

Hârtia a fost descoperită de viespi. În epoca de piatră, când oamenii încă mai desenau pe pereţii stâncilor cu câte o bucată de piatră, viespile deja pregăteau o ţesătură fibroasă din resturi de plante pe care le amestecau cu saliva lor. Această ţesătură le era de folos la clădirea adăposturilor lor, şi nu era altceva decât un fel de hârtie.

Vechii egipteni scoteau hârtie din arbuştii de papirus. Chinezii, la care tehnica fabricării hârtiei este şi mai veche, o produceau din zdrenţe. Abia în anul 1845, hârtia a fost fabricată din lemn. Inventatorul acestui procedeu a fost germanul F.G. Keller.

9. CUM AU VENIT JAPONEZII ÎN EUROPA?

Primul japonez care a venit în Europa a rămas în memoria omenirii. Se numea HIROBUMI ITO şi a venit în Europa pe la jumătatea secolului trecut, pentru a-şi însuşi diferite cunoştinţe cu privire la cultura europeană, cu scopul să le folosească, apoi în ţara lui. Japonezul a venit în mare taină. Nimeni nu îndrăznise, până la el, să încalce legea japoneză care-l punea sub ameninţarea pedepsei cu moartea pe cel care şi-ar fi părăsit patria. Această lege a dăinuit până în anul 1863.

10. CELE MAI LUNGI PODURI

Podul de pe Mackinac-Stratis, Michigan, SUA 8.060 m

Podul San-Francisco-Oakland, SUA 6.191 m.

Oosterschelde, Olanda 5.021 m.

Verrazano-Narrows, New York, SUA 4.800 m

Port-Jackson, Sydney, Australia 4.500 m

Cernavodă, România 3.850 m

Qeens-Bronxs-Manhattan, New-York, SUA 3.750 m

Podul lagunelor, Veneţia 3.601 m

Hoangho, Tisnan, China 3.247 m

Stortstrom, Danemarca 3.211 m

St.-Lorenz, Montreal, Canada 2.637 m

Firth of Forth, Scoţia 2.560 m

Podul Europa-Asia 1.560 m

Podul de pe Volga, Sysran, URSS 1.484 m

Koln-Muhlheim, peste Rin 1.300 m

11. CÂT TRĂIESC UNII ARBORI ŞI POMI

Chiparosul până la 7000 de ani

Dracena până la 6000 de ani

Baobabul până la 5000 de ani

Secvoia până la 4000 de ani

Tisa până la 3000 de ani

Platanul până la 2000 de ani

Stejarul până la 1000 de ani

Teiul până la 1000 de ani

Molidul, bradul 500 până la 1000 de ani

Fagul până la 900 de ani

Laricea până la 600 de ani

Ulmul până la 500 de ani

Arţarul până la 400 de ani

Frasinul până la 300 de ani

Mărul, părul până la 300 de ani

Mesteacănul până la 120 de ani

12. CELE MAI MARI CASCADE DIN LUME

Cascada Angel, Venezuela 978 m

Cascada Yosemite, California, SUA 740 m

Cascada Utigardfos, Norvegia 610 m

Cascada Sutherland, Noua Zeelandă 579 m

Cascada Lofoi, Zair 384 m

Cascada Krimmler, Austria 380 m

Cascada Staubbach, Elveţia 305 m

Cascada Gersoppa, India 253 m

Cascada Tosa, Italia 143 m

Cascada Victoria, Africa 110 m

Cascada Iguassu, Argentina 64 m

Cascasa Niagara, America de Nord 60 m

14. CEL MAI ADÂNC LAC DIN LUME

Este Lacul Baical din Siberia (U.R.S.S.). Are o lungime de 620 Km şi o lăţime între 32 şi 74 Km. Adâncimea cea mai mare este de 1.742 m. Este situat la 455 m deasupra nivelului mării.

*****************************

(Culese din vol. Mozaic, de Ricarda, Terschak, editat de Asociaţia Scriitorilor din Sibiu, Revista „Transilvania”).

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: