Giovanna-Maria Lelcu(12 ani, Galaţi)

GIOVANNA-MARIA LELCU

(12 ani, Galaţi)

STAŢI PUŢIN SĂ MĂ PREZINT:

Sunt Giovanna,

Năzdrăvana,

Toţi copiii-mi spun:

Codana,

Fiindcă am legate-n spate

Două cozi ce nu-s prea late.

Ochişorii-mi sunt căprui

Fură inima oricui.

Gene-ntoarse, mătăsoase,

Delicate mâini, frumoase.

Când mi-e dor şi mi-e alean,

Cânt cu ele la pian.

Cânt cu ele la vioară

Şi arcuşul parcă-mi zboară.

De curând am învăţat

Chiar un cântec minunat

La un „flaut fermecat!”

Şi purtarea mi-i aleasă:

Ştiu să fiu politicoasă.

Nu vorbesc urât defel

Şi în viaţă am un ţel.

Să ajung când voi fi mare

Omului folositoare,

Să-l ajut când i-o fi greu

E acesta crezul meu.

Până-atunci eu vreau să cresc

Şi părinţii să-mi iubesc,

Să învăţ, să fiu cuminte,

Şi să cred în lucruri sfinte.

Mă ajută-un îngeraş

Care-mi este bun chezaş

Şi mă-ndeamnă-n astă lume

Să fac numai fapte bune.

O GRĂUNTE FERMECATĂ

O furnică mititică

Trup firav şi subţirică

A plecat în depărtare

Ca s-aducă demâncare

Pentru furnicuţii ei

Ce rămas-au singurei.

Ea în cale-a întâlnit

Pe un greieraş cinstit

Ce i-a oferit îndată

O grăunte fermecată.

Şi i-a spus: Surată dragă,

Te-am cătat o noapte-ntreagă

Vrând pe loc să te găsesc

Pentru ca să-ţi mulţumesc

Că m-ai ajutat mereu

Când mi-a fost şi frig şi greu.

De aceea, vreau să-ţi cânt

Cât trăiesc pe-acest pământ,

Puii să ţi-i veselesc

Să-i învăţ la trai lumesc

Ba o să mai fac şi-un cor

Să cântăm când ne-o fi dor

Să doinim şi să horim

Când spre luncă o pornim.

Tare-i bine ca să ştii

Un artist grozav să fii

Să dansezi şi să visezi

Lumea-ntreagă s-o distrezi!

DOAMNA IARNA

Peisajul s-a schimbat

Gâzele sunt la iernat

Moş Martin e în bârlog

Coada şi-a lăsat zălog.

Fulgii stau să se aştearnă

Mantie de ger să cearnă

Peste tot cuprinsul zării,

Albu-i pavăza uitării

Şi-i câmpia minunată

O hârtie albă, toată

Peste care urme mici

Parcă-s paşii de pitici

Literele – funigei

Par căluţi fără de şei

Care zburdă prin poveşti

Şi-mi aduc scrisori şi veşti…

ARICIUL ŞI GREIERELE

La un târg la noi în sat

Domnul Riciu l-a salvat

Pe un greier de la-nec

Când ateriza pe bec

Treapta el n-a mai văzut

Şi în apă a căzut

A căzut în eleşteu

Asta-i. L-am căzut chiar eu.

După ce a fost salvat

Greieraşu-a încetat

Să mai cânte minunat

Până ce nu s-a uscat.

Iar acum, ce zaiafet,

Navighează chiar pe net

Pe you tube a intrat

Ce s-asculte? N-am aflat.

13 octombrie 2008 Giovanna-Maria Lelcu

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: