-Ioan Miclău:,,Fabule”

SIMPLITATEA ŞI TALENTUL

Simplitatea:

-Tu eşti un suflet bun,

Să baţi la uşa mea!

Am să-ţi deschid degrabă,

Ştiindu-te părtaş,

De-aceleaşi suferinţi.

Talentul:

-Ştiindu-te părtaş,

De-aceleaşi suferinţi,

Am să-ţi deschid degrabă,

Să baţi la uşa mea,

Tu eşti un suflet bun.

Simplitatea:

-Cu hărnicia fac deja o bună casă.

La geam mi-am pus şi salbe de-ale iubirii flori.

Vecinul mă întreabă de bine şi de rău,

Căci inima mi-e bună şi simplă haina mea!

Talentul:

-Căci inima mi-e bună şi simplă haina mea,

Vecinul mă întreabă de bine şi de rău;

La geam mi-am pus şi salbe de-ale iubirii flori.

Cu hărnicia fac deja o bună casă.

Simplitatea:

-Obrăznicia lumii mă roade şi mă doare,

Minciuna se vrea soră, auzi, cu-nţelepciunea,

Pentru-a păzi cămaşa se recrutară hoţii,

Făţărnicia surdă s-a învelit în aur.

Talentul:

-Făţărnicia surdă s-a învelit în aur,

Pentru-a păzi cămara se recrutară hoţii,

Minciuna se vrea soră, auzi, cu-nţelepciunea

Obrăznicia lumii, mă roade şi mă doare.

Simplitatea:

-O, dulce-nţelepciune, departe eşti de noi!

Talentul:

-O, dulce-nţelepciune, departe eşti de noi!

Logica:

Talentul fără Simplitate

E-o umbră moartă, rece,

Însă când gemeni sunt născuţi,

E-un fulger, o iubire,

N-ai arme să-i înfrunţi.

VISELE SUNT FELURITE, NENE!

Visele sunt felurite, nene!

Unora li se arată iar,

Turbane, stele, pene!

Vise, – câte cinci de-un ban -,

Povestite de Coşbuc:

Pilaf, gulaşe, votcan;

Chiar sub umbrele de nuc,

Cucuiete-n patru cozi

Lunge-păr, scurte la minte

Făcând la topoare cozi

Zâmbeau numai cu un dinte.

Se vedeau dame de curte,

Înţelepte…şi tăcute,

Mai că le credeai că-s mute,

Dar un ochi de-ar micşora,

Lumea s-ar cutremura.

Visele sunt felurite, nene!

Trepăduşi, ce îşi pierdură,

Botniţele-n libertate,

Cu albeaţa sub sprâncene,

Văd palate, uşi deschise,

Ce pe ei doar îi aşteaptă,

Pentru alţii sunt închise!

Cei din fabule pe vremuri,

Lupii lui Alexandrescu

Toţi egali cu cei de-o seamă,

Nu cu cei pitici din junglă;

Cei din creanga rozărescu,

Toţi cu diplome de aur.

Toţi cu mugete de taur

De schimbară şi proverbul:

„De-ar fi sfânt ceea ce scriu…”

Toţi cu studii la „Gheorghiu!”

Toţi cu toţi, străini cu fraţi

Se visează-a fi-mpăraţi,

Dregători la cancelarii,

Diplomaţi pe alte plaiuri;

Preoţimi ce pe-a lor piepturi

Nu încap crucile noi,

Ne trimit de vii la ceruri,

Căci Pământul nu-i de noi!

Visele sunt felurite, nene!

IOAN MICLĂU (Australia)


%d blogeri au apreciat asta: