MIRCEA ISTRATE DORIN:,,ICOANA CASEI PĂRINTEŞTI”

ICOANA   CASEI   PĂRINTEŞTI.

Când m-am dus pe-a vieţii valuri lumea toată înfruntând,

Am luat icoana casei în sămânţa unui gând,

Leac mi-a fost cea amintire când am dat de rău şi greu,

Ea puteri a pus în mine întărindu-mă mereu.

.

Eu crescut-am, ea bătrâna tot se-apleacă peste lume,

Dar în sufletu-mi rămâne ca o tainică minune

Cuibul cald, ce cu blândeţe mi-a moşit copilăria,

Iar acum în ceasul serii tot mi-o cată veşnicia.

.

Adunata-n al ei suflet, sufletele noastre toate,

Truda, dragostea curată, vii speranţe-nlăcrimate,

Griji ascunse, şi amarul vieţilor ce-n ăsta loc

Mi s-au frânt în deznădejde, s-au avutu-mi-au noroc.

.

Rugi nălţate la Măritul tot cerşind bunăvoinţă

Şi iertare la păcate, toate-n plânset şi-n căinţă,

Bucurie şi-mplinire pe întinsa ei cărare,

Toate au făcut din dânsa, clipă dulce de visare.

.

Casă dragă părintească, cuibul purtător de sfânt

Te voi ţine nemurită prinsă-n umbra unui gând,

Fiindcă tu, icoana vieţii eşti întorsul în pruncie

Ca pe-o insulă de pace, miruită cu vecie.

ACASĂ  M-OI  ÎNTOARCE

Destul mi-a fost prin ţări străine,

Destul  am fost o iarbă-n coasă,

M-am săturat de cela bine,

De mâine, m-oi întoarce-acasă .

.

Destul am fost o frunză-n vânt

La alţii slugă neplătită ,

Destul am plâns al meu pământ

Şi viaţa asta chinuită .

.

Sărac am fost în sat la mine,

Ba uneori un pai pe ape,

Dar n-am dat cinstea pe ruşine

Iar neamul meu mi-a fost aproape .

.

C-aicea doar îi apa bună

Şi pâinea are gust de miere,

Acolo , zilele-s furtună

Speranţe slabe de avere.

.

Aicea inima-i ca piua

Acol’  spinare-ncovoiată ,

Un rob plătit să-şi ducă ziua

În umilinţe îngânată .

.

Ai mei mă rog să mă primească

Ca fiul cel rătăcitor,

Mă seacă dorul de-a mea casă

Mă chem mirosuri de mohor.

.

M-aştepte mama cu sarmale

Şi tata c-un ulcior de vin

Mă ierte ca n-am fost în stare

Să fac averi printre străini .

.

Mi-s om de sat şi oi rămâne

Cea slugă la al meu pământ,

Că el mi-o da cea dulce pâine

Şi-n  el mi-o fi al meu mormânt .

MIRCEA ISTRATE DORIN

IULIE 2010


%d blogeri au apreciat asta: