-Tincuţa Munteanu:,,Ţara Vrancei”

Consider că majoritatea oamenilor din toate colţurile lumii, indiferent pe ce continent se află, au un sentiment anume pentru locul natal unde au văzut pentru prima dată lumina zilei.

Şi la noi chiar în ţara noastră, există pentru fiecare om, un colţişor de sat sau de oraş care i se pare cel mai frumos, în comparaţie cu alte locuri.

M-am născut într-unul din frumoasele ţinuturi ale Vrancei, care, după părerea mea, este ţinutul cel mai fermecător. Sunt munţi frumoşi pe tot teritoriul României, dar eu cred că Munţii Vrancei sunt cei mai frumoşi, mai sălbatici, mai falnici şi, indiferent de anotimp, ei sunt îmbrăcaţi şi gătiţi ca de o mare sărbătoare, cu cele mai frumoase şi mai deosebite păduri de conifere şi foioase, de la poale până-n vârful muntelui.

Indiferent în ce colţ de ţară am plecat, din sate în oraşe şi dacă unora ne-a fost mult mai uşor, schimbând munca de la câmp cu un serviciu adecvat, nostalgia locurilor natale, cu parfumul cetinei şi susurul izvoarelor, ne-a urmărit peste tot. Pe aceste meleaguri s-a născut frumoasa baladă populară „Mioriţa”.

Ţara Vrancei poate fi asemuită cu un vast amfiteatru. În partea de sus, sunt Munţii Carpaţi, cu înălţimi semeţe şi acoperiţi de păduri şi minunate păşuni alpine. După înălţimile munţilor vin dealurile cu unduiri domoale şi viile semeţe.

Din aceste vinuri obţinute în marile podgorii din Odobeşti, Panciu, Coteşti şi altele, au gustat mulţi oameni celebri, printre care şi Domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Şi astăzi mai există La Odobeşti, beciul domnesc şi crama domnească, zidite din timpurile lui Ştefan cel Mare. Apoi, în ordine descrescătoare urmează câmpiile ţinutului Vrancei, cu recolte bogate şi gospodari pricepuţi.

În Focşani, oraşul de reşedinţă al Judeţului Vrancea a avut loc Marea Unire, ca urmare a evenimentelor de la 1859. Pe vremea aceea, oraşul Focşani era împărţit în două, dar cu puterea lui Dumnezeu şi a oamenilor a avut loc Marea Unire şi oraşul a devenit unul singur şi foarte frumos.

Din comuna Câmpuri a Judeţului Vrancea a plecat şi Moş Ioan Roată, ca deputat în divanurile ad-hoc.

Primul război mondial a înscris în istoria ţinutului Vrancei, cu litere de aur şi monumente de granit.

Prin luptele duse la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Soveja şi Doaga, ostaşii români au arătat lumii întregi, eroismul fără seamăn al ostaşului român, pregătind prin înfrângerea armatei germane, deplina unitate naţională a României.

În amintirea ostaşilor români căzuţi pe câmpurile de luptă, s-au ridicat 4 mausolee – la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja şi Focşani, pentru întregirea neamului românesc.

Privind istoria culturii vrâncene, aici s-au născut arhitectul Ion Mincu, profesorul geograf Simion Mehedinţi, scriitorul Duiliu Zamfirescu, pictorul C. Tătărăscu, Alexandru Vlahuţă, Alecu Russo şi mulţi alţi oameni de seamă ai culturii româneşti.

Tot în frumosul ţinut al Vrancei s-a născut din munţii cu brazi, susurul izvoarelor, cântecul privighetorilor şi simplitatea sufletească a oamenilor, cântecul popular, care are puterea nebănuită de a trezei în inimile oamenilor multă bucurie, speranţă, iubire, dar câteodată şi nostalgie.

Aici încă se mai păstrează obiceiuri, tradiţii şi porturi specifice acestor locuri.

Judeţul Vrancea are o frumuseţe aparte, o frumuseţe sălbatică. Ea te îmbie să mergi pe drumurile lui, către Cheile Tişiţei, Păstrăvăria din Lepşa, Căldările Zăbalei, Cascada Putnei, Soveja, Câmpuri, Mărăşti, Mărăşeşti şi Viile Vrancei.

Dimitrie Cantemir arată în una din scrierile sale despre Ţara Vrancei, precum că:

A doua Republică, dar mai mică din Moldova este Vrancea, din ţinutul Putnei, la hotarul Valahiei, înconjurată din toate părţile de munţii cei mai sălbatici.

Aici sunt 12 sate cu 2000 de case şi, fiindcă se mulţumesc cu păstoritul, locuitorii nu au ştiinţă despre plug. Deci ei plătesc Domniei, în fiecare an, o dajdie ştiută; altminteri se ţin de legile lor şi nu primesc nici porunci, nici judecători de la domnie.”

Legat de primul război mondial şi de faptele de vitejie ale ostaşilor români, Octavian Goga scria:

„Soldatul care s-a bătut la Mărăşeşti, a arătat lumii întregi, de ce este capabil acest popor. Legenda superiorităţii sufleteşti a culturii de la Berlin, s-a evaporat în faţa sătenilor care au pornit un atac în cămăşi…, creând în jurul lor o atmosferă de vitejie clasică, smulsă parcă din cele mai strălucitoare pagini ale antichităţii greco-romane.”

Tot pe acest teritoriu al judeţului Vrancea, la Tişiţa, se află monumentul Ecaterinei Teodoroiu care împreună cu ai săi camarazi de război, au înfăptuit cu preţul jertfei supreme, deviza: „Pe aici nu se trece!”

Cu permisiunea dumneavoastră, am încercat, doar în câteva cuvinte să vă redau unele aspecte privind acest frumos ţinut, care face parte din ţara noastră, iar eu am avut norocul să vin pe lume pe acest pământ, de o frumuseţe nebănuită.

Tincuţa Munteanu

Clipiceşti, Jud. Vrancea

***

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: