-FANTEZIE DE TOAMNĂ – Popescu Cristi-Ana: ,,Lumea de aramă”

Noiembrie…08

A venit toamna. Frunzele verzi ale pomilor parcă se- mbolnăvesc încet- încet de o boală doar a lor. Ruginesc. Cocorii desenează puncte-ntunecate pe cerul plumburiu şi trist. Vântul alunecă jelind printre cuiburile moarte de la streşini.

Un miros plăcut pluteşte în aer, deşi nu e dulcele miros de flori.

Este mireasma bătrâneţii timpurii, ce dezbracă pomii lăsându-i goi în frigul crud.

Parcă şi soarele se teme…Spadele lui de foc s-au stins în apa- nvolburat- a toamnei. Acum aleargă neputincios pe bolta rece, ascuzându-se în spatele norilor care, şi ei trişti, plâng din ce în ce mai des.

Numai copiii, fluturaşi ai toamnei, mai sunt fericiţi. Poate numai pentru ei toamna înseamnă noutate, bucurie. ..mai ales acum, şcoala radiază în toată splendoarea ei, luminând cu căldură minţile celor pe care-i adăposteşte în fiecare zi. Într-adevăr, şcoala e soare, viaţă! E locul unde rândunele cu ochi de sticlă, cocori de cerneală, nu se ascund de lumea de rugină…E lumea în care nu e niciodată toamnă şi în care florile- elevi nu se ofilesc!

Elev: POPESCU CRISTI- ANA, cls. a VII- a

Şcoala„Arhitect T.T. Socolescu”, Păuleşti- Prahova


%d blogeri au apreciat asta: