Melania CUC:,,DARURILE NATURII: COPACII”

Prunul

 

Ce magiun pe pâinea întreagă

Aş întinde ca pe targă!

Stii, din  vinetele fructe

Viespile ştiu să se înfrupte

Si bondarii câte doi

Cară pruna la butoi.

In borcane abia spălate

Fructele sunt aşezate

Că de atâta  osteneală

Mult mai lungă ca o vară

Acum, toamna, au căzut

Cu  obrazul lung în lut.

Bătut tot, pomu-i tot domn,

Vrea să ajungă… un creion.

 

Mărul

 

 Rotogol de  foi vopsite

Ramurile-s răstignite

Sus, spre cerul de sineală

Tot mă cheamă de az’ vară

Cum să-opresc vântul din nord

Cât  din  ploaie să mai sorb?

Nu-i prieşte  toamna asta

Si-i deschid de vrea, fereastra,

Ii fac  masa, patu-i fac

Dar…bruma-i vine de hac.

Câte  mere în coşuri, azi,

Sunt ca foile de praz…

Nu s-au copt şi timp nu este

Să încep altă poveste.

 

 

 

Părul

 

Ce  faţă  lungită, tristă,

Are fructul din pomul care insistă

Să-i curăţ ramurile  primăvara

Să-i plivesc buruienile vara…!

Viespile în atac şi bondarii

Se cred în livadă mai marii

Atacă la baionetă fructul de vară

Viaţa în  frunziş e tot mai amară

Un pui de om fără  frică de ac

Strânge la pere în pielea de sac.

 

 

 

Lemn de mobilă

 

Atâta lemn din pomi uscaţi

Am adunat aici, un braţ

Trei mese vom croi o uşă

Ori…poate casă la păpuşă-

In lemnul moale un fierăstău

Hâr, hâr… muşcă –nu-i dulău.

Bat cuie bune , pun lipici

Ce  va iesi de aicea,Ghici ?

Ce mobilă, şi ce penare

Voi lăcui apoi cu soare

Si din talaşul ,din rumeguş

Voi face un mic  măgăruş

 

 

 

Fructe de iarnă

 

-Stau în pat şi lenevesc

Nu muncesc şi nu greşesc…

Tot  banane şi smochine

Portocale, vitamnine…

Deşi-i ger pe strada mea

Fructe proaspete-aş mânca

Nu vreau prune stafidite

Merele, că-s  posmăgite…

Vreau coşuri de portocale

Grapfruit şi mandarine

Iarna-i lungă pentru mine.

Tot aşa o ţine întruna

Păpuşica mea, nebuna

N-aude, nu vrea să vadă

Că nu-s fructe, e zăpadă.

 

 

MELANIA CUC