-STANISLAV LACOMCHIN:,,PINCHI ŞI POVESTEA COVRIGULUI”

PINCHI ŞI POVESTEA COVRIGULUI

 

Peste drum de spiţerie

Sub o boltă de castani

E o mică băcănie

„Coloniale de doi bani”.

.

Toropit de zăpuşeală

Stând pe scaun moţăind

Şmil privea la  strada goală

Când zări ceva venind.

.

Ce să fie, ce să fie?

E căţel?…Ba nu. Ghindoc.

Ţopăind spre prăvălie

Se opri deodată-n loc.

.

Zdrenţăros precum un cîine,

Vagabondul străzilor

Tot trăind de azi pe mâine

Sta la mila tuturor.

.

Cu nădragii prinşi c-o sfoară

Ce-i avea de căpătat

C-un năsuc ce parcă zboară

Şi cu păr cârlionţat

.

Era Pinchi al Vădanei

Ce bolea lungită-n pat;

Aşteptând ca puiul mamei

Să-i aducă de mâncat.

.

Băieţelul, prichindelul,

Foc isteţ şi frumuşel

Arătând cu degeţelul

Tot privea un covrigel.

.

-Ce-i copile? Vrai să cumperi?

Am covrigi şi cu susan.

-Te-aş ruga să nu te superi

Dar nu am măcar un ban.

.

-Kinder drag, grăi băcanul –

Să-ţi dau gratis, nicidecum.

Vrai covrigul? Scoate banul;

Dacă nu, vezi-ţi de drum.

.

-Nene, dacă nu te superi,

Pot să te întreb ceva?

-Ce mai vrai? Dacă nu cumperi,

Să nu crezi că-ţi dau cumva.

.

-Dacă-un ban e covrigelul,

Şi doi bani cel cu susan.

Atunci, cât e mijlocelul?

Gaura…costă vreun ban?

.

La aşa o întrebare

Şmil rămase fără grai.

Ce gândea năstruşnic, oare,

Căpuşorul lui bălai?

.

-Ce tot bâigui în neştire?

De ce gaură vorbeşti?

Nu cumva e-o născocire

Dintr-o carte cu poveşti?

.

-Nu e nene, nu-i poveste

Cu un peşte în cârlig.

Preţul vreau să-l ştiu ce este

Găurii de la covrig.

.

-Kinder mic, te ţii de glume.

Fii atent la ce-am să-ţi zic.

Orice gaură din lume

Nu te va costa nimic.

.

Într-o mare veselie,

Pinchi-ntruna ţopăia.

Şi cuprins de frenezie

Se-nvârtea şi chiuia.

.

-Ce-i copile? Nu ţi-e bine?

Oare ce te-a apucat?

De ce urli ca un câine?

De ce ţopăi ne-ncetat?

.

-Dacă-ai şti ce bine-mi pare!

Gaura de la covrig,

N-are preţ şi nici valoare

Şi eu pot ca s-o câştig.

.

Stă băcanul şi-l priveşte

Neînţelegând vreun pic.

Oare cine-l lămureşte

Să câştigi dintr-un nimic?

.

-Dacă tot nu pierzi nimică,

Te-aş ruga frumos ceva.

Dă-mi şi mie-o găurică

Să o duc la mama mea.

.

-Cum să-ţi dau o găurică,

Dacă n-are covrigel?

Asta-nseamnă la adică,

Gaura cu-al ei inel.

.

-Cred că da, – şopti ghindocul,

Tot privindu-l pe băcan.

Poate-l va pocni norocul

C-un covrig fără un ban.

.

-Kinder mic cu mintea mare,

M-ai dat gata, m-ai uimit.

Cu aşa o înscenare

Sunt al tău. M-ai cucerit.

.

-Am să-ţi dau să duci acasă,

Patru găuri cu susan.

Plus păpică pentru-o masă,

Fără sfanţ sau gologan.

.

-Mulţumesc! Nici nu-ţi dai seama,

Cât mă bucur că mi-ai dat.

Mintenaş mă duc la mama

Să-i aduc ce am căpătat.

.

-Multă baftă, sănătate,

Şi în viaţă ce-ţi doreşti.

Să mai vii, dacă se poate

Să ne-ntindem la poveşti.

.

C-un pungoi cu bunătăţi

Pleacă Pinchi fericit

Ducând ca şi-n alte dăţi

Mamei lui ce-a dobândit.

.

Chiar de-i mic ca năpârstocul

Pinchi-i pruncul devotat

Îngrijind cu drag, ghindocul

Pe mămica lui din pat.

.

El a învăţat ce-i greul

De când a rămas orfan

Ştie cât de mare-i leul

Şi cum e să n-ai un ban.

.

De aceea preţuieşte

Munca, banul, demnitatea,

Vrea mămicii, voiniceşte

Să-i câştige sănătatea.

 

9 IUNIE 2011