-Otilia Cazimir – „Pentru cei mai mititei”
( selecţiuni din volumul: BABA IARNA INTRĂ-N SAT….ŞI ALTE POEZII. )
NINGE!
Ssst!…Micuţa gerului,
Cu mânuţa îngheţată,
Bate-n poarta cerului
Şi întreabă supărată;
.
-Unde-s stelele de sus?
-Iaca, nu-s!
Vântul rău le-a scuturat
Şi le-mprăştie prin sat.
.
Uite una: s-a desprins
Dintr-o margine de nor
Şi coboară-ncetişor…
-Oare-a nins?
.
E un fulg şi-i cel dintâi
Şi aduce-n vânt ninsoare,
Drumuri albe peste văi,
Râs curat în ochii tăi,
Sănioare,
Zurgălăi…
SCRISOARE
Moş-Gerilă, toţi îmi spun
Că eşti darnic şi eşti bun.
.
Eu îţi scriu de mai-nainte
Că-s un bieţel cuminte,
.
Şi-ţi mai scriu, aşa, să ştii,
Că eu nu-ţi cer jucării,
Cum ţi-ar cere alţi copii –
Însă nu m-aş supăra
Dacă tot mi-ai da ceva!
.
Dacă vrei, dă-mi o plăcuţă,
Că mi-am spart-o pe cea veche,
Adă pentru pisicuţă,
Motocel roş la ureche.
.
Lui bunicu – o lulea –
C-a pierdut-o, sărăcuţu’…
Poate-aduci vreun os lui Cuţu?
Poate ai vreo acadea?
.
Lui Dănuţ cel mititel,
Care plânge-n copăiţă,
Să-i aduci un covrigel…
Noapte bună!
Niculiţă
UITE, VINE MOŞ GERILĂ!
Prin nămeţi, în fapt de seară,
A plecat către oraş
Moş bătrân c-un iepuraş
Înhămat la sănioară.
.
Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul creşte…
Cu urechile ciulite
Iepuraşul se grăbeşte.
.
Uite-o casă acolo-n vale,
Cu ferestre luminate.
Moşul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poartă bate:
.
-Bună seara, bună seara!
Iaca, vin cu sănioara
Şi cu daruri proaspete.
Bucuroşi de oaspete?
.
-Bucuroşi,
Bucuroşi,
Strigă glasuri de copii.
Moşule, de unde vii?
-Iaca vin din moşi strămoşi,
Încărcat cu jucării!
.
…Noapte rece şi albastră.
Ies copiii la fereastră,
Să se uite cum coboară,
Prin troianul uriaş,
Moş bătrân c-un iepuraş
Înhămat la sănioară…
LA DRUM
Moş Gerilă, la urcuş,
S-a pornit cu sacu-n spate.
Drumu-i rău, şi-i lunecuş,
.
Lung se uită îndărăt,
Scuturându-şi barba rară
De omăt,
Şi oftează sub povară:
.
-Greu tătucă, greu de tine!
Iaca, stau şi mă socot
Dacă nu cumva-i mai bine
Să mă mut mai cătră vară,
Că-s bătrân şi nu mai pot!…
.
BABA DOCHIA
Toată noaptea au lătrat
Câinii de la jitărie,
De gândeai că-i lupu-n sat.
Ce să fie?
Ce să fie?…
.
Ia, o babă cu cojoc
A mas noaptea, fără foc,
În desiş uscat de soc!
.
Acum vine pe-ndelete –
Că i-e drumul fără grabă –
Şi drept singură podoabă
Are-n plete
Un scaiete.
.
Şi de dus, dintr-un ponor,
Poartă fetelor solie,
Că le-aduce mărţişor
Un bănuţ de păpădie!
MÂŢIŞORII
A ieşit răchita-n drum.
Ce-o mai fi şi asta oare,
Că-i din cap până-n picioare
Numai motocei de scrum?…
.
Cu mlădiţele plecate,
Stă pe loc şi se socoate:
S-ar întoarce – nu mai poate,
S-ar ascunde –
N-are unde!
.
I-e ruşine de copii,
Că din muguri aurii
I-au ieşit, în loc de flori…
Mâţişori!
.
A-NFLORIT O PĂPĂDIE!
Nici o floare:
Numai pete mari, de soare…
.
Doar din frunza cafenie
Putrezită-n umbra rară,
Iese-un pui de păpădie
Să mai vadă ce-i pe-afară.
.
Se întinde drept spre cer
Pe codiţa lui de gumă.
Dar când vede că nu-i glumă,
Că-i tot brum
Şi-i tot ger –
.
Îşi adună pămătuf,
În tecuţa-i vătuită,
Pentru-o zi mai potrivită,
Soarele călduţ, de puf!
DE PE-O „BUNĂ-DIMINEAŢĂ”
De pe-o „bună dimineaţă”
Cu tulpină de cârcel,
A sărit un gândăcel
Cu mustăţile de aţă.
.
Alţi gândaci mărunţi şi roşii,
Care-şi poartă fiecare
Ochelarii pe spinare,
Dorm la soare, somnoroşii!
.
Iar pe-un fir de păpădie
Ce se-nalţă, drept, din iarbă,
Suie-un cărăbuş cu barbă,
În hăinuţa aurie.
.
Suie, mândru şi grăbit,
Să vestească-n lumea mare:
-Prea cinstită adunare,
Primăvara a sosit!
PENTRU TINE, PRIMĂVARĂ…
Şiruri negre de cocoare,
Ploi călduţe şi uşoare,
Fir de ghiocel plăpând,
Cântec îngânat de gând,
Sărbătoare…
.
Zumzet viu prin zarzări. Oare
Cântă florile la soare?
Că pe crengi de floare pline,
Nu ştii: flori sunt, ori albine?
Pentru cine?…
.
Pentru tine, primăvară,
Care-aduci belşug în ţară,
Care vii,
Peste câmpii,
Cu bănuţi de păpădii
Şi cu cântec de copii!
ŢÂNŢARUL ŞI AVIONUL
Sub o frunză de arţar,
Stă la umbră un ţânţar,
Sus, un avion subţire
Zbârnâie ca un bondar.
.
-Ia te uită, stârpitura,
M-a trezit din somn cu gura!
Uite-aşa i se năzare,
Parcă-i cine ştie cine…
Doar că bâzâie mai tare,
Dar încolo-i mic cât mine!
.
GOSPODINA
O furnică duce-n spate
Un grăunte jumătate.
.
-Încotro fugi, surioară?
-Ia, mă duc şi eu la moară!
.
Şi-s grăbită, şi-s grăbită,
Că mi-i casa negrijită,
Şi mi-s rufele la soare,
Şi copiii cer mâncare…
.
Nu, la noi
În muşuroi
Nu e timp pentru zăbavă:
Că de n-am fi de ispravă,
Ar fi vai şi-amar de noi!
PUIŞORUL CAFENIU
A ieşit din ou, la soare,
Cel din urmă puişor.
Se usucă pe-aripioare
Şi-o porneşte binişor.
.
Stă găina la-ndoială,
Că din şapte puişori,
Şase-s galbeni-gălbiori
(Ghemotoace de beteală).
.
Numai cel de la sfârşit
A ieşit
Mai ponosit!
Şi se-ntreabă speriată;
-Nu cumva-i de ciocolată?…
GREU LA DEAL ŞI GREU LA VALE
Încărcat c-un sac de caş,
Un măgar urca pe coastă
Să se ducă la oraş –
Când, gonit de vreo năpastă,
Coborând haihui urcuşul,
Sare-n drum un iepuraş!
.
Se opreşte măgăruşul
Şi sfârşit de-atâta cale,
Zice cumpănindu-şi sacul:
-Greu la deal!
-Ba-i greu la vale,
Că mă duc de-a berbeleacul!
UN CĂMIN DE PĂSĂRELE
În pădure, la cămin,
Zarvă mare în pridvor.
Unii pleacă, alţii vin
De la treburile lor.
.
La bucătărie
Şi prin dormitoare,
Bat din aripioare,
Fac gospodărie:
.
Două codobaturi
Mătură prin paturi,
Două gheonoaie
Spală rufe-n ploaie,
.
Două pitulici
Adună furnici,
Şi două răţuşte
Răsucesc găluşte!
.
Numai cucul, moş portar,
Care n-are altă treabă,
Stă pe-o vargă de arţar
Şi pe toată lumea-ntreabă:
-Cu? Cu?…
HULTANUL
Ciuguleşte-un pui la sare,
Cloşca doarme la răcoare,
Când, deodată, nu ştiu cum,
Trece-o umbră peste drum!
.
Puişorul cucuiat
Cade-n coadă, speriat.
.
-Sai, măicuţă, un hultan!
M-aş ascunde, dar n-am vreme.
-Stai cuminte, nu te teme,
Că-i un biet aeroplan,,,
.
UN MIELUŢ CU ZURGĂLĂU
Uite-un miel cu zurgălău:
Acesta e mieluţul tău…
Stă – stângaci şi mititel,
Cu privirile prostuţe,
Cu picioarele grosuţe
Şi prea-nalte pentru el.
.
(Vezi că are şi copită,
Jucăria rău cioplită?…)
.
Brumăriu, de astrahan,
A sărit de pe tăpşan
Şi deodată-a behăit
Subţirel şi răguşit!
.
-Pentru ce te-ai speriat?
Râde-ncetişor măicuţa.
-Hai să dregem muzicuţa,
Nu vezi că i s-a stricat?
CÂNTECUL PIŢIGOIULUI
Piţigoi,
Măi piţigoi,
Ce tot cauţi pe la noi?
.
Prin salcâmi, prin lilieci,
Prin tufişurile reci,
Când e iarnă grea afară
Şi pe casă
Brumă groasă,
Te porneşti, aşa-ntr-o doară:
„Simţ a vară, simţ a vară!”
De gândeşti că-i vara-n toi,
Piţigoi, măi piţigoi!
.
-Oameni buni,
Măi oameni buni,
Iaca spun şi eu minciuni!
Când e iarnă, „simţ a vară”,
Să fac iarna de ocară.
.
Vara strig: „Cârpiţi, cârpiţi!”
Ca să ştiţi
Să pregătiţi
Şi hăinuţa ruptă-n coate,
Şi cămara cu de toate!
.
NANI, PUI!
Dormi fetiţă somnoroasă,
Să-mi creşti mare şi frumoasă,
Să fii dragă orişicui…
Nani, pui!
.
Dormi cu mama, băieţel,
Să-mi creşti-nalt şi subţirel
Şi frumos cum altul nu-i…
Nani, pui!
.
Somnul dulce şi cuminte
Vine-ncet să vă alinte
Fără ştirea nimănui.
Nani, pui!
.
Să vă pună sub perniţă
Jucăria lui pestriţă,
Jucăria visului…
Nani, pui!
.
Luna plină şi albastră
Doarme-n crucea cerului
Dorm şi stelele-n fereastră,
Doarmă şi măicuţa voastră…
Nani, pui!
CĂLĂREŢUL
Hi, căluţ cu patru roate!
Călăreţu-i rupt în coate,
Are-n frunte un cucui,
Dar ca dânsul altul nu-i!
.
L-a trântit căluţu-n zloată.
Nu ştiu cum s-a întâmplat –
L-a trântit, aşa, deodată,
Ca un cal adevărat!
.
Dar măicuţa,
Cu vărguţa,
Iese-n poartă, mânioasă:
-Lasă, lasă,
Că te-oi prinde eu acasă!…
.
Călăreţul rupt în coate
.
Chiuind în gura mare:
-Hi, căluţ cu patru roate!
PENTRU-O FATĂ MITITICĂ…
CA SĂ ADOARMĂ…
Pe plafonul din odaie,
Pentru tine nalt cât cerul,
Lampa s-a aprins bălaie
Şi-i lumină-n tot ungherul.
.
Uite, ţi-au venit bunicii…
Vrei povestea cu măline
Din hambarele furnicii?
Vrei să-ţi cânte-o horă veche,
De pe când erau ca tine,
Ori să-ţi pună la ureche,
Răsucit din fire moi,
Roşu motocel de lână,
Cum se pune la pisoi?
VINE ENE PE LA GENE
Peste ochii de mărgică,
Fată mică,
Genele subţiri se ţes,
Tot mai leneş, tot mai des.
.
Nu întoarce înspre uşă
Urechiuşă
Cu cercel:
Somnul vine uşurel,
Nimeni paşii nu-i aude!
Doar când ninge ca acum,
Lasă după el, pe drum,
Un tighel de urme ude…
PENTRU CE SĂ-ŢI FIE FRICĂ?
Leagănul e numai puf,
Pentru ce să-ţi fie frică?
Dormi… La tine-n trăsurică
Toate păsările albe
Au lăsat un fulg, din zbor,
Pentru surioara lor!
.
Hai, închide-ţi ochişorii –
Verzi bănuţi de magheran –
Strânge-ţi bine pumnişorii…
Că de-o fi să bată-n uşă
Chiar pisoiul năzdrăvan,
Am să strig la el, şi gata:
-Cătinel… că doarme fata!
.
Dormi… Ţi-am pus la căpătâi
Săcuşor cu levănţică,
Ca să râdă ochii tăi…
Pentru ce să-ţi fie frică?
Dormi… E bine-n trăsurică
Şi e moale şi călduţ
Ca-ntr-un cuib de rândunică.
.
Pentru ce să-ţi fie frică?
ŞASE CÂNTECE PE MOTIVE
POPULARE RUSE
TREI RĂŢUŞTE
Trei răţuşte joacă-n iarbă:
-Baba-oarbă! Baba-oarbă!
.
Zice raţa cea bătrână:
-Staţi colea, mai la-ndemână,
Că vicleana stă la pândă,
Stă la pândă,
Că-i flămândă!
.
Cele mărişoare
Stau cuminţi la soare,
Însă cealaltă
O zbugheşte-n baltă,
.
Iar în păpuriş,
Pândind pe furiş,
Doi vulpoi stăteau la sfat…
Nu mai spun ce s-a-ntâmplat!
VULPEA CIZMĂRIŢĂ
Umblă vulpea prin pădure:
Ce să fure?
Ce să fure?
Fură coada de pe tei,
Şi-mpleteşte papucei:
.
Pentru dânsa o pereche,
Că şi-a rupt-o pe cea veche.
Pentru soţ – Jupân-vulpoi –
O pereche mai de soi,
Pentru puişorii ei,
Papucei mai mititei,
Să-i rupă mai cu temei!,
MOŞ A NDRUŞCA
Moş-Andruşca, iepuraş,
A pornit-o spre oraş,
Cu ghitara la spinare,
Ca să facă o cântare.
.
Dar vulpoiul vânător
Stă cu puşca la picior.
Uite-l că ridică puşca
Şi-l împuşcă pe Andruşca!
.
Pif-paf! Măi puşcaş,
Unde-i bietul iepuraş?…
MOTĂNAŞ-MOTĂNEL…
Motănaş, motănel,
Cu codiţa după el,
Vin să torci, vin să dormi,
Pe băiat să mi-l adormi!
.
Pentru asta ţi-oi plăti
După cât îmi vei munci:
De mi-i fi motan cuminte,
Ţi-oi da lapte şi plăcinte,
.
Iar obraznic de mi-i fi,
Ţi-oi plăti ce ţi-oi plăti,
Dar te-oi trage de codiţă
Şi ţi-oi da o bătăiţă!
ALB-IEPURAŞ
Iepuraş,
Alb-iepuraş,
Unde-ai fost?
-La oraş.
-Un-te duci?
-La pădure.
-Ce mănânci?
-Vreji de mure.
-Unde dormi?
-Sub şopron.
-Cum te cheamă?
-Rodion!
CÂNTEC DE LEAGĂN
Dormi cu mama, puişor!
Dorm pisicile-n pridvor,
Doarme-n patul ei păpuşa
Doarmă-n leagăn şi Vaniuşa…
.
Ia te uită, frate! Cum,
N-adormişi nici pân-acum?
.
Dorm sub streşini rândunele,
Iepuraşu-n tufănele,
Vulpea doarme-n vizuină,
Fluturaşul pe-o sulfină,
Greieruşul pe-o lalea –
Fiecare unde-o vrea!
.
Cum se poate, frate, cum?
N-adormişi nici pân-acum?
.
Dorm sub vatră puişorii,
Dorm sub gene ochişorii,
Doarme-n pernă urechiuşa…
Dormi cu mama,
Dormi, Vaniuşa!
– VA URMA-
(Selecţiuni din volumul: OTILIA CAZIMIR, BABA IARNA INTRĂ-N SAT… şi alte poezii, Ediţia a II-a. Text îngrijit şi Cuvânt înainte de GEORGE SANDA, Ilustraţii şi copertă: Coca Creţoiu Şeinescu, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1985)
Trackback this post