-,,Zvon de primăvară”
Ninge, ninge!… Pe o creangă,
Stă o vrabie pribeagă.
Strop de humă zburător
Ciripind într-un picior.
.
Vântul care saltă, saltă
Peste case neaua toată,
Se uită la ea mirat:
-Cum de-i arde de cântat?
.
Vrăbiuţa ştie bine:
-Iarna!?… sigur nu mai vine!
C-a zărit, sub marea albă,
Ghiocei şi-un fir de iarbă.
.
Iar în vârf de rămurea
S-a topit în verde-o stea,
Şi s-a strecurat uşor
Într-un mugur-mâţişor.
.
Doar un strop de aşteptare
Şi-o să fie încântare!
Fluturi, flori, căldură, soare:
Primăvară! Înălţare!
Camelia Ciobotaru
Trackback this post