-,,JUCĂRIILE CODRUŢEI”

Pe un  raft  alături stau

ca-n vitrină de bazar

jucării aduse-n dar:

o pisică zisă Miau,

din pluş alb e Ursul Fram,

căţelandrul cel sârmos,

iepuraşul Habarnam

şi voinicul Făt Frumos.

Dar mai sunt şi alte cele

minunate jucărele,

animale de tot felul,

măgăruşul, mieluşelul,

păpuşele  mari şi mici

şi-o armată de pitici

toţi poznaşi şi răsfăţaţi.

.

După ce s-au zbenguit

până când au obosit,

toate-n cor acuma zbiară:

-Vrem povestea de aseară!

S-o continui, negreşit

că aseară-am aţipit.

.

Nu e chip să scapi de ei,

ştrengăriţe, ştrengărei.

Înainte de culcare,

le-a spălat pe fiecare,

şi duios le-a mângâiat

aşezându-le pe pat.

Ea le dă pupicul dulce.

Nici poveste să se culce.

Însă, vezi, ce întâmplare,

nimeni nu vrea la culcare

făr’ s-asculte-o poezie

sau un basm din cele-o mie

ce sultanului, cu har

le-a şoptit Sheherazada

despre Prinţul Kalendar.

.

Dar Codruţa dintr-o dată,

ca o doică-adevărată

se preface supărată:

-Hei, închideţi ochişorii,

că acuş se-arată zorii.

-Noapte bună-strângeţi geana,

ce strigaţi atâta: Ma-ma!

Stinge-acum toţi licuricii

că au adormit piticii!

.

Şi oftatu-i fericit:

Uf! Bine că i-am adormit!

CEZARINA ADAMESCU

28 FEBRUARIE 2011