■ Grigore Vieru:,,Albinuţa”

CARTEA PREŞCOLARULUI – versuri şi cântecele

(selecţiuni)

Moto:

Cel care se teme de Domnul

cinsteşte pe mama sa.

Biblia

Învaţă de mititel

Şi ţi-a fi mai uşurel.

Folclor

ALBINA

Zum-zum-zum, cu mare zor,

Unde vreau acolo zbor.

Nu mă-ntreabă nici un om

Ce caut la el în pom.

ALBINUŢA

-Albinuţă mititea,

Semeni cu măicuţa mea,

Semeni cu măicuţa mea!

-Drept, copile, tot aşa,

Aleargă şi maica ta,

Aleargă şi maica ta!

.

-Albinuţă, cum lucrezi?

Colo-n stup nimic nu vezi,

Colo-n stup nimic nu vezi!

-Fagurul şi cu mierea

Luminează casa mea!

Luminează casa mea!

URSUL

Ursul prin pădure umblă,

Ursuleţul stă la umbră

Şi bea apă din urcior.

-Ce căldură! Mor-mor-mor!

URSULEŢUL

Martinel primi în dar

Un frumos abecedar.

„Învaţă de mititel

Şi ţi-a fi mai uşurel!”

.

Ursuleţul se sili

Să-l înveţe într-o zi.

Tatăl zise: „Mai încet,

Te mai joacă prin făget.

.

E destul, aş socoti,

Câte-o literă pe zi.

Ştii zicala cu răbdarea?

Cu răbdarea treci şi marea!”

OUL

Am găsit în prag un ou,

Ouşorul este nou.

Nou ca roua de sub stele,

Cald ca gura mamei mele.

CÂNTECUL OCHILOR

-Unde-aţi fost voi, ochişori?

-În pădure, după flori!

Ochişorii le găseau

Mânuţele le strângeau.

.

-Unde-aţi fost voi, ochişori?

-Mingea am jucat în zori!

Ochişorii o vedeau,

Picioruţele-o loveau.

.

-Unde-aţi fost voi, ochişori?

-După fragii roşiori!

Ochişorii îi căta

Şi guriţa în mânca.

.

-Cum o duceţi, ochilor?

-Bine-o ducem, florilor!

De măicuţa sărutaţi,

Cu tăicuţa mângâiaţi!

NUMĂRĂTOARE

Unu, doi, trei,

Strângem flori de tei.

Patru, cinci, şase,

Florile miroase.

Şapte, opt, nouă,

Zece pomi cu rouă!

FLUTURAŞII

Fluturaşii numărau

Câte flori pe văi erau.

Fâl-fâl acolo, fâl-fâl ici,

Unu, doi, trei, patru, cinci!

.

Şase, şapte, opt şi nouă,

Vine seara cea cu rouă.

Cum să le numeri pe toate?

Nici albina nu le poate!

MELCUL

-Unde mergi tu, melcule?

-Merg la mare, mielule!

-Cum e marea, melcule?

-Este mare, mielule!

BUNĂ DIMINEAŢA

Bună dimineaţa,

Ochişorii mamei

V-am dorit aşa de mult

M-am trezit să vă sărut,

Ochişorii mamei,

Bună dimineaţa.

.

Bună dimineaţa,

Gura mamei dulce!

Te-am dorit aşa de mult

,

Bună dimineaţa,

Mâinile măicuţei!

V-am dorit aşa de mult

M-am trezit să vă ajut.

TROMPETA

Toma o trompetă are,

Cântă fără încetare.

Şi cucoşul are una

Dar nu cântă-aşa întruna.

GHICI

Pe valea cea rourată

Trece-o fiară-mbourată,

Pe la şolduri tot cu bolduri

Pe la nări cu lumânări.

(Tractorul)

TATA

Masa este gata

Florile, florile,

A venit şi tata

Florile, florile.

Mama este bucuroasă

Florile, florile,

Că suntem cu toţi acasă.

Florile, florile.

.

Cuţu pe la poartă,

Florile, florile,

La nimeni nu latră,

Florile, florile!

Cuţu ştie foarte bine,

Florile, florile,

Că e tata lângă mine,

Florile, florile!

RACUL

Racul este croitor,

Meşter bun şi silitor.

Coase fuste şi răţuşte,

Băsmăluţe la broscuţe.

RÂNDUNICA

Toată ziua, fâl-fâl-fâl!

Să-i fie puiul sătul.

Zboară ici, zboară colea,

Dor li-i puilor de ea.

Plouă, plouă, plici-plici-plici!

Bucuroşi sunt puii mici,

Că mămica-n cuibuşor

Va şedea mai multişor.

LILIACUL

Lumea liliac le-a spus –

Unul jos, altul sus.

Cel de sus e zburător

Cel de jos înfloritor.

LUNĂ, LUNĂ NOUĂ!

Lună, lună nouă!

Uite flori cu rouă!

Una, două, trei,

Rupe câte vrei!

.

Luna le miroase,

Spune că-s frumoase!

Ah, le-ar rupe ea –

N-are cui le da!

CUCUL ŞI COCOŞUL

Cine bine va cânta,

Un covrig va câştiga.

„Cu-cu! Cu-cu! Cucurigu!”

Oare cui să-i dăm covrigu !?

GHICI

Are foi şi nu e pom,

Îţi vorbeşte ca un om.

(Cartea)

NUCA

Patru fraţi

Îngemănaţi

Prinşi la joc

Într-un cojoc.

PROVERB

În pământul negru

Se face pita albă.

NUCUL

Nucule, frumosule,

Nucule, umbrosule!

Bate ramul verde-n geam

Dulce-dulce ca un neam,

Dulce-dulce ca un neam!

.

Deschide-te, geamule,

Intră-n casă, ramule

Ca doi fraţi la geam vom sta,

Pe mama vom aştepta,

Pe mama vom aştepta!

ZICEŢI REPEDE

Găină nouă

Ouă ouă

Nouă ouă nouă.

ZILELE SĂPTĂMÂNII

Luni, marţi, miercuri, joi,

Curge izvoraşu-n văi,

Luni, marţi, miercuri, noi!

Vineri, sâmbătă,

Izvoraşul nu mai stă,

Vineri, sâmbătă!

Sapă, lunecă,

N-are nici duminică,

Nici duminică!

SOARE, SOARE

Soare, soare, frăţioare,

Hai dă drumul la izvoare,

Scoate iarba din ţărână

Spune păsării să vin!

GHICI

Am un bulgăre de unt,

Cu el toată lumea ung.

(Soarele)

CÂNTECUL SOARELUI

Soare-soare, domn bălai,

Spune, câte raze ai?

-Zău că nu ştiu, măi nepoţi,

Câte am, ajung la toţi!

.

Soare-soare, domn frumos,

A câţi dai lumină jos?

-Nu ştiu, eu mă socotesc

Pe câţi mângâi şi-ncălzesc!

GHICI

Multe fire de argint

Leagă cerul de pământ.

(Ploaia)

PUIUL

-Ce ai, puiu? Nu vrei mei?

-Am pierdut pe fraţii mei.

-Cum arată? – Tot gălbui.

-Cum îi cheamă? – Pui-pui-pui!

ELEFANTUL

Elefantul Eli Fant

E un mare muzicant!

Trompa e trombonul lui,

Nuntă fără dânsul nu-i!

EDUCATOAREA

Cu glas dulce, cu glas dulce

Şi de bunătate plin,

Ea în jurul ei ne strânge,

Ne jucăm frumos, citim.

Cine-i oare, cine-i oare?

Draga mea educatoare!

.

Nu putem, de bună seamă,

De ea să ne despărţim.

Ne iubeşte ca o mamă,

Cine-i oare, cine-i oare?

A noastră educatoare!

IZVORUL

N-am văzut nici un izvor

Cu lăcată ori zăvor.

El, încet ori repede

Sparge orice lespede.

GHICI

Am o iconiţă roşie,

Şade lipită de perete,

Nimeni n-o ştie

Numai eu şi Dumnezeu.

(Inima)

IZVORAŞUL

-Unde-alergi tu, izvoraş?

-Către mare, copilaş!

-Când dormi, frate izvoraş?

-Niciodată, copilaş!

.

-Ce curat, ce limpede

Eşti tu, izvoraşule!

-Păi, îmi place-a alerga,

Eu de-aceea sunt aşa!

DEGETARUL

Zece fraţi brodează-n pat,

Unul este împărat,

Poartă coroniţă-n cap,

Dar şi el e ocupat!

DRUMUL

Drag mi-i drumul de pădure,

Că te duce drept la mure.

Drag mi-i drumul de câmpie

Că te duce drept la vie.

.

Drag mi-i drumul cel de munte –

Duce la oiţe multe.

Drag mi-i drumul de pe coastă –

Duce la căsuţa noastră.

GHICI

Am o fată

Când o iau în braţe, ţipă,

Când o las, tace.

(Vioara)

VACA

Are coarne cumincioare

Şi copite liniştite.

Ce mănâncă? Iarbă-adâncă!

Ce ne-aduce? Lapte dulce!

VEVERIŢA

Veveriţa a zburat

Hop, hop, hop!

Că pe stele a zburat,

Hop, hop, hop!

.

Că zbura din stea în stea,

Hop, hop, hop!

Şi alune nu găsea

Hop, hop, hop!

.

Tot sărind aşa c-un coş,

Hop, hop, hop!

A căzut din cetin jos,

Hop, hop, hop!

GÂSCA

Gâscă, gâscă, ga-ga-ga!

Ce tot strigi, nu mai striga,

Că te-aude vulpea rea

Şi-o să vină să te ia!

GRAIUL MEU

Drag îmi este graiul

Ca un cer cu stele,

Vorbe mângâioase:

Neamuri ale mele.

.

Graiul meu, graiul meu,

Ca un cer cu stele,

Graiul meu, graiul meu,

Neamuri ale mele!

.

Ia vezi tu ce sunet,

Ce mireasmă are!

Parcă-nfloare teiul,

Parcă trec izvoare!

.

Graiul meu, graiul meu,

Ce mireasmă are!

Graiul meu, graiul meu,

Parcă trec izvoare!

CEASUL

Tic-tac, tic-tac,

Ziua, noaptea, eu nu tac.

Mititel, îmi pare bine,

Se ia lumea după mine.

PROVERB CHINEZ

Mai bine să laşi copilului o carte

Decât un urcior cu galbeni.

CIOCĂNITOAREA

A venit din crâng un cuc

La ciocănitoare-n nuc:

-Ia vezi tu, ciocănitoare,

Ceasul meu ce are oare?

.

Meşteriţa, cioc-cioc-cioc,

Ceasul desfăcu pe loc:

-Acuş, cuce, vom afla…

Nu sunt gâze-n el cumva?

GIRAFA

Huţa-huţa, pui-giraf,

Mai bun scrânciob nu se află!

Huţa-huţa, cu părinţii,

Dar nu mult, că îi dor dinţii!

MERGE, FUGE

Merge, merge

Elefantul greu

Fuge, fuge

Iepuraşul meu.

.

Merge, merge

Melcul cel încet.

Fuge, fuge

Vântul prin făget.

.

Merge, merge

Leneşul abia,

Fuge, fuge

Albinuţa mea.

ZMEUL

Am un zmeu, am un zmeu,

Ce sus zboară zmeul meu!

Bucuros e mândrul soare:

„Am primit şi eu scrisoare!”

CÂNTEC-GHICITOARE

-Pe deasupra satului:

Nunta împăratului!

Cine, cine o opreşte

Mult de ea se foloseşte!

.

Nunta, cu întregul neam,

S-a oprit, zum-zum, pe ram.

-Las-că ştim noi ce-i, ştim bine,

Este roiul de albine!

FARFURIA ZBURĂTOARE

Peste nucul din grădină,

Misterioasă,

Trece-o tainică lumină,

Misterioasă.

.

Eu o strig să vin-aproape,

Misterioasă,

Că-ntre noi şi ea încape;

.

Câinii pe copii nu-i muşcă,

Liniştiţi privesc din cuşcă,

Astfel şi acea lumină,

De cei mici nu se anină;

.

-Spuneţi cum o cheamă oare?

-Farfurie zburătoare.

JUCĂRIILE

Mi-am luat trei jucărele,

Bucuros m joc cu ele.

Cuţu nu-şi găseşte loc:

-Eu cu cine să mă joc?!

GHICI

Ce zvârli pe vânt

Şi nu cade jos?

(Pasărea)

GHICI

Malul e verde,

Apa e roşie,

Peştişorii – negri.

(Harbuzul)

HULUBAŞUL

Gru-gru-gru, hulubaş,

Gru-gru,gru, drăgălaş!

Stai că n-o să-ţi fac nimic,

Nu vezi că şi eu sunt mic?

ŢURŢURUL

Sub streaşina saraiului

St bomboana soarelui.

Stă-n amiază şi străluce…

-Dulce-i, soare?

-Tare dulce!

GHICI

Ce creşte

Cu rădăcina în sus?

(Ţurţurul)

IEPURAŞUL

Iepuraşul-avea de scris;

„Am găsit un pieptene”.

Iepuraşul-a scris greşit:

„Am găsit un pepene”.

GHICITOARE

Am un animal. E blând.

Se hrăneşte cu pământ.

Colţi de fier. Şi fălci la fel,

Mare lucru faci cu el.

(Excavatorul)

CHIŢ-CHIŢ

Nu vă bucuraţi, chiţ, chiţ,

Coco-n oală nu-i şorici,

Acolo-n oală, voi nu ştiţi

E un şmecher de pisic.

GHIOCELUL

-Bună vreme, ghiocel!

-Bună vreme, băieţel!

-Hai cu mine, eşti desculţ…

-Dacă noi suntem mai mulţi.

GHIOCELUL

-Ghiocele, cum o duci?

-Bine, dar nu am papuci.

-Ghiocele, cum o duci?

-Bine, dar nu am papuci.

.

-Eşti curat şi arătos.

-Cu omăt mă spăl frumos.

-Eşti curat şi arătos.

-Cu omăt mă spăl frumos.

.

-E vreo sărbătoare-n sat?

-Nu, dar vreau să fiu curat.

-E vreo sărbătoare-n sat?

-Nu, dar vreau să fiu curat.

GHIOCELUL

A ieşit un ghiocel,

Nimeni nu ştie de el,

Stă în pâclă tremurând:

„Singurel sunt pe pământ”.

Pâcla în amurg s-a dus,

Şi ies stelele de sus,

Bucurând pe ghiocel…

„Las-că nu sunt singurel.”

KIWI

Kiwi e o pasăre,

Kiwi, kiwi, kiwi,

Kiwi tare dragă mi-e,

Kiwi, kiwi, kiwi.

.

N-o văzui, de bună seamă,

Kiwi, kiwi, kiwi,

Dar îmi place cum o cheamă.

Kiwi, kiwi, kiwi.

MAMA

Mama coace pâine,

Soare în ferestre,

Soarele e unul,

Mama una este.

TATA

-Măi copile, nu eşti mic,

Ţii de mână pe tătic.

-Aşa-l ţin, nu că sunt mic,

Dar mi-e drag al meu tătic.

SORA

Am o soră mic-mică,

Gura ei – o floricică.

Ea nu ştie să vorbească,

Ştie numai să zâmbească.

FRATELE

Bucuraţi-vă, măi prunci,

Nu că-aveţi de toate –

Bucuraţi-vă atunci

Când aveţi un frate.

BUNICA

Tot mai mică, tot mai mică,

Cât o floare, o furnică,

Cât o lacrimă sub soare…

De ce oare, de ce oare?!

BUNICUL

Treaz ca pasărea, din zori,

Statuie cu miei, cu flori,

Aplecat puţin ca spicul…

Tare drag îmi e bunicul!

ZIUA ŞI NOAPTEA

Două fete poartă salbă,

Una-i neagră, alta-i albă.

Ne-ncetat se tot alungă,

Dar nu pot să se ajungă.

ZILELE SĂPTĂMÂNII

Şase potcoave-ncheiate

De meşter mare lucrate

Şi-o mână de bucurie,

Ghici, copile, ce să fie?

(Zilele săptămânii)

PRIMĂVARA

Iese iarba luminoasă,

Rândunica vine-acasă.

Cald e soarele-n câmpie

Ca un ou de ciocârlie.

VARA

Copt e bobul grâului:

Poama vrăbiuţelor!

Dulce floarea teiului:

Grâul albinuţelor!

TOAMNA

Bate toamna nucile,

Aureşte frunzele,

Îndulceşte merele…

Ce eşti trist, măi greier?!

IARNA

Fuga-fuga, cu fuguţa,

Iese-afară săniuţa!

Ninge, ninge, ninge, ninge,

Şi-a rămas în pom o minge!

OIŢA

Pe vale oiţa

Paşti ierbuliţa,

Floarea o lasă,

Că-i tare frumoasă!

CĂLUŢUL

Măi căluţ, eşti trist de tot.

Acuşi zahăr am să-ţi scot!

Iţi dau zahăr şi halva,

Numai nu fi trist aşa!

MĂRUL

A căzut un măr din ram,

Iar căţelul: – Ham-ham-ham!

-Măi căţele mititel

Nu se hămăie la măr!

FLOAREA-SOARELUI

Drag îmi e să spui:

„Floarea-Soarelui,

Sora-Soarelui,

Soarea-Soarelui!”

1 IUNIE

Floare de poveste,

Floare de petunie,

Ce frumoasă este

Ziua de unu iunie!

GREIERAŞUL

Cântă-un greier din aripă,

Greieraş, nu ţârâi,

Mama s-a culcat pe-o clipă

Şi o poţi trezi, Cri-cri!

Greieraşul fără casă:

„Uite nu mai ţârâi, jur,

Dar şi funza să nu cadă,

De ce cade ea, zur-zur?”

UNDE FUGI TU, VALULE?

-Unde fugi tu, valule?

-Către mare, malule!

.

-Unde urci tu, pomule?

-Către soare, omule!

.

-Ce aştepţi tu, pragule?

-Tot pe tine, dragule!

.

-Mulţumesc, prăguţule!

-Sărut picioruşele!

DECEBAL

Din dacic neam faci parte,

Din neamul brav şi sfânt.

Ca Decebal, de moarte

Să nu te temi nicicând.

ŞTEFAN CEL MARE

Pe Ştefan cel Mare şi Sfânt

Cânta-voi cu drag mereu.

El este şi fi-va oricând

Icoana neamului meu.

MIHAI VITEAZUL

Ageră, vitează-n toate,

Retezând duşmana gheară,

Spada lui făcea dreptate

Cu iubire pentru ţară.

ALEXANDRU IOAN CUZA

Decât neamul şi Unirea

Nu-i nimic mai scump pe lume.

Vom slăvi de-aceea pururi

Al lui Cuza Vodă nume.

PÂINEA

Pâinică frumoasă,

Din cuptor scoasă,

Pâiniţa cuminte,

Cu faţa fierbinte

Cu faţa măicuţei,

Cu mâna tăicuţei,

Ca soarele-n vară,

Ca bulgăru-n ţară!

CÂNTEC DE LEAGĂN

(folclor)

Nani-nani, copilaş!

Dragul mamei, fecioraş!

Că mama te-a legăna

Şi mama te-a căuta

Ca pe-o floare drăgălaşă,

Ca pe-un îngerel în faşă.

Nani-nani, cu mama

Că mama te-a descânta

Să te faci un viteaz mare

Ca domnul Ştefan Cel Mare!

(Selecţiuni din volumul GRIGORE VIERU, Albinuţa, Cartea Preşcolarului, Chişinău, Hyperion, 1991)